Situatia actuala a Romilor din Republica Moldova
Tendinta vehementa de emancipare, suveranitate si autonomie reprezinta un fenomen frecvent intalnit la aceasta rascruce de milenii implicand anumite forme proeminente. S-ar parea ca asistam la reiterarea "secolului nationalitatilor", numai ca in cazul nostru a "reafirmarii" natiunilor, grupurilor etnice, minoritatilor nationale. Notiuni prin care se opereaza in problematica nationala si ce implica un anumit aer de nationalism. Elocvent, in acest sens, este si cazul romilor, care prin aceasta tendinta incearca sa atenueze comportamentul "deosebit" fata de ei. Acesta din urma fiind generat de situatia marginala a lor perpetuata secole de-a randul.
Astfel, pentru afirmatia prin care incercam sa intelegem prezentul prin trecut si sa ne imaginam viitorul, un caz ilustrativ este si populatia de romi din Republica Moldova.
Stim, ca astazi romii sunt adusi in actualitate de problemele acute, in primul rand, de ordin social, pe care ei le ridica in fata societatii din Republica Moldova. Fara a insista prea mult, fac precizarea ca o prima explicatie consta in modul concret in care s-a realizat emanciparea romilor din Basarabia la mijlocul secolului trecut. Date fiind conditiile socio-politice ale timpului, legislatia de emancipare s-a rezumat la latura juridica si a avut in vedere intr-o prea mica masura aspectele economice si sociale ale acestei populatii. Dezrobirea nu a insemnat si improprietarirea, de aceea o buna parte a romilor nu a fost integrata comunitatilor rurale. Chiar daca de la dezrobire si pina astazi s-au produs modificari insemnate in ceea ce priveste aceasta populatie, nevoita sa-si abandoneze cele mai multe din indeletnicirile sale traditionale si sa adopte ocupatii in cadrul oferit de economia moderna, marginalitatea sa sociala s-a mentinut.
Desigur, ca aceste explicatii de ordin istoric nu acopera toata complexitatea problemei pe care o reprezinta astazi romii.
Remarcam, ca una dintre cele mai importante probleme de care se confrunta acest segment de populatie este scolarizarea copiilor romi. In etapa gimnaziala, conform datelor statistice, in anul 1997 – 0,7 % copii romi nu au fost scolarizati; in anul 1998 – 0,9% nescolarizati; iar in anii 1999-2000 din 5.054 copii nescolarizati 224 sunt romi1. In anul de invatamant 2002-2003 in Republica Moldova au ramas nescolarizati aproximativ 6 mii de copii, dintre care peste 100 sunt romi.2
Nu mai putin importanta este problema incadrarii romilor si in sistemul de invatamant superior. Aspect, care si-a gasit o pregnanta reflectare in raportul guvernului Republicii Moldova prezentat Comitetului pentru Protectia Minoritatilor Nationale din cadrul Consiliului Europei. Statistica arata ca pentru anii 1999-2000, in 43 institutii superioare de invatamant studiaza 77.300 studenti, iar structura dupa originea etnica a studentilor este urmatoarea: moldoveni – 71%, rusi – 14%, ucraineni – 9%, gagauzi – 4%, bulgari – 2%. Numarul total de 77.312 de studenti include 54.667 moldoveni, 10.640 rusi, 6.779 ucraineni, 2.692 gagauzi, 1.729 bulgari, 209 evrei, 8 romi si 588 studenti de alte nationalitati. Limba de instruire pentru acest numar de studenti este limba romana si limba rusa (31%). Functioneaza insa pentru anumite grupe si alte limbi de instruire: ucraineana, engleza, franceza, germana, bulgara si gagauza. Guvernul R.M. a prezentat Comitetului pentru protectia Minoritatilor a Consiliului Europei un raport, in care sunt prezentate datele statistice a studentilor dupa originea etnica pentru anul academic 1998-1999 fiind realizat in 38 institutii superioare de invatamant din Republica Moldova la un numar de 72.729 studenti. Astfel, structura dupa originea etnica este: moldoveni – 72% (52316), rusi – 13% (9228), ucraineni – 9% (6304), gagauzi – 4% (2663), bulgari – 2% (1584), evrei – 208, romi – 43, alte nationalitati – 4033.
Pentru populatia matura structura dupa nivelul de instruire ne arata ca studii medii au 914 romi (6,61% din numarul populatiei); studii gimnaziale – 3477 romi (25,13%); studii primare – 6021 (43,51%); analfabeti – 3425 romi (24,75%).4
Daca in anul academic 1998-1999 au fost admisi la studii 43 tineri romi, apoi pentru urmatorul an (1999-2000) statistica ne arata numai 8 studenti romi. Rezida ca, in fond, numarul romilor admisi la facultate descreste, iar procesul de scolarizare in ansamblu a copiilor din familiile de romi treneaza.
De asemenea alarmanta este situatia romilor din Moldova sub aspect ocupational. Cercetarile sociologice ne arata ca structura incadrarii romilor in activitati profesionale este urmatoarea: I categorie – incadrati in munca – 1850 din numarul total al populatiei de romi (13887); II categorie – pensionari – 2056; III categorie – neocupati – 9931.
Nu sunt trecute sub tacere si cazurile de discriminare, comparativ mai putine decat in alte tari din Europa de sud-este. Un exemplu elocvent, in acest sens, este si cazul din judetul Soroca, din 21 septembrie 2001, cand a avut loc un incident intre un baiat de origine rom si unul moldovean. In rezultat tatal copilului moldovean a insultat copilul rom cu diferite expresii ce se refereau la originea lui etnica, si l-a lovit de cateva ori. Profesorii si alti responsabili de securitatea copiilor au raportat ca nu au putut preveni aceasta situatie de conflict.
Situatii similare intalnim si in alte judete ale republicii, care si-au gasit reflectare in acest raport a Guvernului catre Comitetul pentru Protectia Minoritatilor Nationale din cadrul Consiliului Europei.
Deci, situatia actuala a romilor din Republica Moldova nu este dintre cele mai bune. Cu toate ca am prezentat doar cateva constante a acestei populatii, situatia lor precara este relevanta din cele expuse anterior, iar hotararea Guvernului din 20015 ce vizeaza realizarea unor masuri de ameliorare a situatiei romilor din Republica Moldova in perioada anilor 2001-2010 este contrara asteptarilor.
In speranta ca prevederile acestei hotarari isi vor gasi expresia unei concludente realizari, remarcam ca prin efortul comun si al comunitatii rome se vor produce schimbari in viata social-economica, iar atitudinea "deosebita" a populatiei autohtone este o problema a timpului, durata caruia este definita de modul in care romii vor realiza aceste schimbari.